Azi particip la un super eveniment de business și tehnologie, eveniment unde am onoarea să fiu și blogger oficial.

Evenimentul despre care vă vorbesc este Biz Innovation Forum, eveniment organizat de Biz, prima revistă de afaceri din România.

Ediția de azi este dedicată inovațiilor tehnologice și conceptului de “sharing economy”. Evenimentul va prezenta tendințele de ultimă oră care duc la crearea unor modele inovatoare de business, cu impact puternic asupra companiilor, comunităților și oamenilor.

Eu o să vă prezint mai jos tot ce descopăr interesant în prezentările de azi. Textul o să fie updatat la fiecare 10-15 minute, așa că nu uitați să dați refresh din când în când.

„Invenția este o idee nouă, ușor transferabilă de la om la om”

„Inovația este o practică, nu o idee. Este noutatea care poate fi aplicată”

Sesiunea 1 – Noul val al inovației: Era agilității în business

Speakeri:

Cosmin Ochișor – Business Development Manager, Hub:raum, T-Mobile

Cosmin Ochișor se ocupă cu medierea relației dintre start-up-uri și Hubraum Deutsche Telekom – program de pre-accelerare pentru noile firme.

„Start-up-urile sunt egale cu inovația, dar este important pentru ele să aibă și un partener cu un nume cunoscut. Branding-ul și PR-ul reprezintă un alt element important pentru start-up-uri.

Inovația este diferită în funcție de experiența firmei:

Inovația în start-up-uri, inovație ce poate fi adusă de la alte firme mult mai mari. Este mai degrabă un parteneriat pentru a avea acces la tehnologie și la resurse.

Inovația corporatistă, firmele mari preferă să cumpere inovație de la firmele mici care chiar inovează.

Câteva dintre obiectivele companiilor care vor să rămână relevante pe piață: găsirea de soluții pentru problemele actuale, schimbarea culturii organizaționale, noi piețe de desfacereși mai ales inovația tehnologică.”

Andrei Pitiș – Fondator și CTO, Vector Watch

„Fiecare face inovație, iar inovația trebuie făcută în fiecare zi. Piața te obligă să inovezi ca să rămâi în continuare în top.

Cum putem încuraja inovația? În primul rând, trebuie să cunoști foarte bine domeniul în care lucrezi, apoi trebuie să îți permiți să faci greșeli. Și nu în ultimul rând, mediul trebuie să fie unul care încurajează inovația, nu care critică aspru orice greșeală.

Trebuie să ai oameni diferiți în firmă ca să poți inova, oameni cu idei diferite și mai ales cu o gândire diferită față de a ta. Și o documentare foarte bună este necesară pentru a inova.

Ce omoară inovația? Managementul performanței. Structura de bonusuri ucide inovația. În momentul în care stabilești obiective clare care apoi sunt recompensate, creativitatea este ucisă. Creativitatea, inovația și ideile nu se pot lega de un sistem de recompense.”

În legătură cu planurile de viitor ale companiei conduse de Andrei Pitiș, Vector Watch o să lanseze curând noi device-uri produse de alte companii, dar sub patent Vector Watch.

Vector Watch a început cu trei persoane, apoi s-a alăturat companiei și o persoană din lumea ceasurilor, pentru că este necesar să cunoști bine domeniul, dar să ai oameni cu idei diferite față de ale tale.

Dragoș Sîrbu – CEO, Flanco

„Flanco este parte a inovației, compania este printre primile care fac cunoștință cu noile tehnologii apărute în România. Flanco face tehnologia mult mai accesibilă pentru oricine, dar încearcă și să educe consumatorii asupra achizițiilor pe care le fac.

Televizorul a apărut în 1897, iar până în prezent s-au schimbat trei tehnologii care au crescut vânzările televizoarelor: tehnologie de tip plasmă, 3D, 4K, urmează 8K

În 1876 a apărut primul telefon, în 2007 a apărut primul smartphone, iar acum toți depindem de el. Dar cea mai mare schimbare din ultimii ani este revoluția internetului. Tot ce facem, ce gândim, ce ne dorim să facem, este cumva legat de internet, aici are un rol important și smartphone care a facilitat accesul la internet pentru oricine și oricând.

Tehnologia se schimbă într-un ritm rapid, iar reacția umană la această schimbare permanentă este ori de adaptare la stimulii tehnologici, ori de închidere la tot ce e nou.

Televizoarele 4K au avut un ritm de creștere a anului trecut de 70%. Notebook-urile 2in1 au crescut cu 80% anul trecut.

Relația dintre producător și consumator este una de dependență. Producătorii lansează în medie două smartphone-uri noi pe an, iar consumatorii își schimbă telefonul o dată la doi-trei ani.

Multe branduri se poziționează în piață folosind tehnologia, iar mediul virtual susține această revoluție în care tehnologia este un element important.”

Dan Enache – Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”

„Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” este cel mai mare institut de cercetare din România, se ocupă cu 10% din cercetarea la nivel național. Infrastructura este nouă, iar în cadrul institutului sunt peste 700 de angajați (foarte mulți sunt străini veniți special pentru sistemul ELI)

Institutul se ocupă și de producerea de echipamente utilizate pentru lasere de la CERN, dar și de colectarea și depozitarea de substanțe radioactive, pe lângă multe altele.

Sistemul ELI este format din doi laseri de mare putere care nu sunt produși în altă parte, iar după utilizarea și unui alt tip de laser se ajunge la obținerea de radiații GAMA.

Sistemul ELI este un sistem de dezvoltare de importanță tehnologică internațională. El este format din trei lasere , unul la Măgurele, altul în Ungaria și unul în Cehia. Mutarea unor astfel de tehnologii spre estul Europei o să aducă o mai mare atenție asupra acestei zone. Sistemul ELI situat la Măgurele o să aducă și el, în zona de sud a României, o dezvoltare locală în principal de natură economică.

Cercetare fundamentală diferă destul de mult față de o inovare doar la nivelul unei firme, există o diferență de orientare a cercetătorilor: publicare de articole, metode noi de lucru, și mai puțin o orientare pentru transformarea în practică. Dar în ultima perioadă este necesar un rezultat practic, inovațiile să satisfacă o nevoie, nu doar să fie enunțată o nouă teorie. Potențialul de valorificare a ideilor trebuie să fie în prim plan.

Proprietatea intelectuală este cea mai importantă, ea trebuie protejată. ”

Sesiunea 2 – Impactul Shared Economy asupra comunităților locale

Keynote Presentation – Kalle Palling – Chairman, European Union Affairs Committee Estonia

„În Estonia se vrea ca de la naștere până la moarte să nu iei vreodată legătura cu un politician, și nu pentru că politicienii fug de cetățenii, ci pentru că se vrea ca tehnologia, internetul, să fie folosit în locul hârtiilor care nu fac decât să cerască birocrația.

Estonia oferă o identitate digitală și posibilitatea de a crea o firmă online de către orice cetățean al țării, chiar și de persoane ce nu sunt trăiesc în Estonia, totul se face doar online.

The sharing economy is here to stay, and the old economy needs new rules.

Estonia pune accent pe economia de tip sharing, în special pe transportul de tip ride-sharing. Legislația din Estonia a fost modificată pentru a ține pasul cu noile tehnologii și noile dorințe ale cetățenilor, mai ales că acum, cu ajutorul aplicațiilor care cer feedback, politicienii pot vedea ce impact au legile și ce își doresc cetățenii.”

Dorin Dumitrescu – Președinte Intelligent Transport System România

„Asociația pentru un transport inteligent asigură o corelare locală și o armonizare la nivel european a aplicațiilor tehnologice de conducere – serviciul de mobilitate.

Planul de mobilitate este o realitate, el o să fie finalizat în prima jumătate a anului 2017, iar în prim plan sunt nevoile individuale de transport ale cetățenilor.

Transportul este fragmentat pe traseul unei călătorii, o soluție este ca operatorul de mobilitate  să oferă alternative pentru un transport fluid de la sursă, la destinație.”

Florin Bonciu – Prorector, Universitatea Româno-Americană

„Este important caracterul ocazional, pasager, al acestor activități de tip ride-sharing.

Bunurile în exces, neutilizate sau folosite defectuos, au condus la apariția platformelor online unde se poate partaja informațiile despre bunurile în exces. Un alt aspect important este sistemul de feedback direct între utilizator și sistem.

Economia de tip sharing este una complementară cu economia clasică, nu o să dispară vreodată economia clasică.

Protecția este un alt aspect care îl interesează foarte mult de utilizator, deaceea sunt necesare și reglementări clare din punct de vedere legislativ. Iar o altă problemă ce trebuie reglementată este legată de taxe și impozitele plătite de cei care furnizează bunuri spre platformele de sharing.”

Varujan V. Pambuccian – Președinte Comisia pentru Tehnologia Informației și Comunicații

„Tehnologia distruge mai multe locuri de muncă decât creează. Educația trebuie schimbată ca să nu existe o clasă a oamenilor inutili, care nu mai am unde să lucreze din cauza tehnologiei care le-a luat locul, ci să ajungă să folosească tehnologia în folosul lor.

Creativitate înseamnă un lucru nou care are valoare și utilitate, dar ceva simplu de folosit.

În sharing economy există două modele: individual (de grup mic) și grupuri mari care să organizeze indivizii într-o anumită direcție.

România trebuie să accepte soluții de tip sharing economy. Ex: În agricultură se pot crea comunități deschise. Piața de meditații mondială este de 103 miliarde de dolari/an, iar marea majoritate a acestor cursuri este online, dar în Europa încă se țin meditații acasă.

Competiția este benefică atât pentru competitori, cât mai ales pentru beneficiari.”

Sesiunea 3 – Welcome to the Sharing Economy

Anca Harasim – Director executiv, Camera de Comerț Americană din România

Raportul de competitivitatea realizat de Camera de Comerț Americană din România are următoarele concluzii:

Avantajele competitive ale României:

– Angajatorii apreciază calitatea resurselor umane și creativitatea, inclusiv cea a hackerilor

– Nivelul de cunoaștere a tehnologiei, IT-ul și a limbilor străine

– Suportul rețelei rapide de internet

Dezavantajele României:

– Lipsa capacității administrative a statului: lipsa reglementării sau suprareglementarea în anumite domenii.

– Lipsa infrastructurii fizice

– Subfinanțarea zonei de educație

– Tendințele demografice defavorabile, îmbătrânirea populației

– Nivelul ridicat de sărăcie

Recomandări:

– Creșterea investițiilor în tehnologii noi

– Dezvoltarea infrastructurii IT

– Reținerea de specialiști în IT

– Dialogul între toți actorii implicați în economie, inclusiv centrele educaționale

Octavian Bădescu – Fondator Sameday Courier și Lokko

„Lokko este destinat managerierii livrărilor în aceeași zi – Sameday delivery. Clientul dorește un control total, să primească produsul când dorește, unde dorește, de la cine dorește. O soluție utilă mai ales pentru livrarea mâncării.

Lokko scade cheltuieliele cu livrările din aceeași zi prin legătura directă dintre expeditor, curier și destinatar, dar și reducerea dispeceratului prin utilizarea aplicațiilor mobile de către clienți (atât destinatarii finali, cât și firmele expediatoare). În aplicație poți vedea unde este curierul, când ajunge, îl poți contacta și chiar îi poți da un feedback. Și tot în aplicație poți semna de primire.

Lokko procesează peste 5.000 de livrări lunar în cele trei orașe în care funcționează: București, Cluj și Timișoara.”

Iulian Pădurariu – Cofondator și CEO, Pony Car Sharing

„Anul 2011 a fost anul în care conceptul de Car Sharing a apărut în piață.

La car sharing ai avantajele și intimitatea unei mașini personale, dar mașinile pot fi folosite de către oricine, teoretic.

De ce Pony Car Sharing este doar în Cluj? Pentru că era nevoie de un oraș mic cu străzi bine împărțite și cu un trafic ceva mai lejer decât în capitală. Modelul de taxare este la minut, nu contează distanța, iar prețul scade dacă rămâi blocat în trafic sau dacă nu găsești loc de parcare.

Instalezi aplicația, găsești cea mai apropiată mașină, cu ajutorul aplicației deschizi mașina, iar în mașină găsești actele și cheile mașini, așa că poți porni imediat la drum. Au fost destul de multe probleme cu asigurarea pentru mașină, dar treptat s-au rezolvat.

Car sharing-ul încurajează trecerea către mașinile electrice, mașini pe care mai bine doar le folosești, decât să le cumperi (fiind destul de scumpe). Din păcate, în Cluj există o singură stație de încărcare pentru mașinile electrice. În Amsterdam există 300 de mașini electrice și sunt 1000 de stații de încărcare.”

Robbie Khazzam – CEE Regional Manager, Uber

„Shared Economy este liberalizarea accesului la toate bunurile, chiar dacă nu le deții.

Smartphone-ul a revoluționat piața economică și a condus la apariția economiei partajate, iar tehnologia, internetul, ne permite să partajăm bunurile la nivel mondial, nu doar local.

Principala problemă pe care vrea să o rezolve Uber este decongestionarea traficului, și implicit eliberarea de locuri de parcare și scăderea poluării.

Uber îți permite să-ți folosești bunurile pentru a avea un venit suplimentar.

Reglementarea legislativă este foarte importantă, exemplu Estoniei este unul de succes, iar Uber speră ca acest model să fie preluat de toate țările din România.

În România, utilizatorii și șoferii Uber chiar iubesc această soluție de ride-sharing, dar există și opoziții mai ales din partea concurenților.”

Thomas C. Knobel – Fondator, WoWApp

„Cum crește diferența de venituri între persoane, cu atât mai afectați și mai nefericiți suntem.

Freeism este un sistem prin care producem bani pentru altcineva prin navigarea pe internet, postarea pe rețelele sociale etc.

WoWApp este o aplicație ce folosește internetul pentru a obține câștiguri financiare fără un efort suplimentare, utilizatorii pot alege să doneze banii sau să-i păstreze în interes propriu.

Aplicația WoWApp este produsă în România de către o echipă de programatori români, iar 70%-80% dintre angajații companiei sunt români.”